Etichete
Ei, da! Puțini știu că desenez și eu (adică nimeni!) dar zău, nu e important! Important este că mai găsesc ceva timp să mâzgâlesc pe ici, pe colo, ce apuc, pe ce apuc.
De egzemplu azi. O zi măreață, o zi bifată cu inimioare, ursuleți de pluș, cu floricele, cu dantele, cu pupături multe pe gură (pentru unii) sau cu melci, scoici, draci, laci, maci, gândaci (pentru alții).
În spiritul acestei zile m-am manifestat atât cât am putut eu de artistic.
Așadar, dă acest minunat halooouin al meu, propun o natură moartă cu dovleci mici și delicați, deloc colorați, încă vii și ne-smășuiți în capul nimănui sau în tava mamii mele.
Apoi, cretele mele colorate au zbârnâit în oranjadă și și-au frecat căpșorul fragil peste nește portocale mirate ca Sfântul Așteaptă, pe care eu îl îndrăgesc foarte tare și pe care îl sărbătoresc cu pioșenie aproape în fiecare zi – adică îi aduc ofrande sub formă de freșuri!
Apoi, într-o frenezie ieșită din comun, cretele mele s-au gălbejit brusc, așternându-se peste nește lămâi, numa’ vreo 4 la număr pentru că am uitat să vă spun… mi s-a aplecat puțin de la atâta turtă dulce, bomboane Merci, inimioare Milka și de la ursulețul meu de pluș prins cu lăbuța în borcanul cu miere.
P.S. – Ca de obicei, pamfletez pe margini! De fapt, vroiam să mă dau mare că știu și eu să desenez și pentru că trebuia să vă egzplic cumva (dacă nu se înțelege mâzgâlitura!) că ăia-s dovleci, că alea-s portocale și că alea-s lămâi – atât avui în casă, atât am putut să mă manifestez!
Hepi Haloouin dă Valentain dei!
Superb…trebuie sa dau un „share” ca nu pot sa ma abtin…
…vreau si eu talent ca al tau 🙂
ApreciazăApreciază
:)))….dă care talent???? de scriitură sau de mâzgâlitură????!
…dă share cât poți și fugi!!!!!:))))
ApreciazăApreciază
Aah…de ce ma pui sa aleg?
Uite ca eu aleg varianta a 3 a…De amandoua..
ApreciazăApreciază
Bună varianta 3.Tocmai ce mă gândeam să ți-o propun!:)
Mulțumesc, Vali! Să știi că egzecut schițe și povești la comandă, contra cost – dacă ai nevoie, știi unde mă găsești!;)
ApreciazăApreciază
Cu ce anume colorezi?
ApreciazăApreciază
Ici-șa am colorat cu nește crete (necerate) care se numesc ele așa: Rembrand! Dar pot și cu crete cerate, cu acuarele, ulei, creioane, cărbuni și/sau peniță!
ApreciazăApreciază
Hmm, we’ll see.
ApreciazăApreciază
Right! Watch me!
ApreciazăApreciază
Ca pe butelie.
ApreciazăApreciază
evident!:P
ApreciazăApreciază
Ce frumoooos desenezi:D
ApreciazăApreciază
…zici????…heeee, mulțumesc de compliment!:)
ApreciazăApreciază
Zic!:)
ApreciazăApreciază
maxim să zici!:))))…am zis!!!!!!
ApreciazăApreciază
Maxim zic!:))
ApreciazăApreciază
:)))…maxim să fie!:*************
ApreciazăApreciază
Ook…:))
ApreciazăApreciază
…’nțelsssss!
ApreciazăApreciază
vai de mine cat de frumos desenezi! :X Superb! Mie daca mi-ai pus creioane colorate sau acuarele in mana s-a dus dracu’ tot desenul, n-am simtul culorii. Imi place mult stilul tau! :*
ApreciazăApreciază
vai de mine, alexya!…cum să zici așa?…..totul se învață….ai încercat culori și nu ți-au ieșit?????:))))
Mulțam mult! :****
ApreciazăApreciază
Am incercat de multe ori si de fiecare data am stricat tot desenul :(((
ApreciazăApreciază
uofff!…asta înseamnă că tot trebuie să mai încerci…cândva o să iasă!…îți promit eu că o să iasă!:)
ApreciazăApreciază
Uite cum facem: tu desenezi, iar eu colorez, bine? Ce, mai am şi eu nişte ‘talenturi’ ascunse 😀
ApreciazăApreciază
ah!…abia aștept pictura la 4 mâini..chiar cred că o să iasă suuper…
Păi, dacă ai talenturi de ce nu ni le dezvălui????…ce-i drept și mie mi-a luat ceva vreme! 😛 :*
ApreciazăApreciază
ai fost tare „simpateca” !mi au placut „froctele” tale! si pamfletizarea lor! ..ai un talent minunat. sa nu renunti la el!
ApreciazăApreciază
nu renunț…o fac doar în limita timpului liber!:(
ApreciazăApreciază
hai ca ma speriasem un pic…am crezut ca te ai apucat sa desenezi inimioare, ca ai intrat in febra zilei lui vali, dar m am linistit :)) foarte frumos ai desenat. sa te spun lui hitler? :))
ApreciazăApreciază
Cum puteam? Te-am dezamăgit eu vreodată?!
Ce-i drept, sunt invidioasă cumva că Hitler nu m-a luat și pe mine în vizor. Nuîncă! Sau i-am dat motive deja Führer-ului?
ApreciazăApreciază
Chiar toata lumea e talentata la desen? 😦
Eu las naibilui muzica si ma apuc de desen, gata! Ce, eu sunt mai prost? 😦
Ce n-ai zis ca stii sa desenezi. Portet stii sa faci? Iti dau poza.
ApreciazăApreciază
Nu chiar toată lumea, Ahmed, ci doar nevestili tale:) Într-o zi, în mijlocul haremului tău, vei lăsa chitara și vei apuca penelul cu puf de cămilă. Apoi vei desena cadâne, cadâne, cadâne 🙂
Portretul tău, Ahmed – doar în cărbune! – nu văd culori la tine 😛
ApreciazăApreciază
„Neste” desene foarte reusite, „egzpresive” chiar…iar cu umorul tau ne-ai pus jos :))) In poza cu dovlecii este o mana care se intinde pe sub dovleacul cel mic, sau poate mi se pare? 🙂 Pare o mangaiere, o atingere mai altfel 🙂
ApreciazăApreciază
Heheee! Atingerea era mai altfel, curată, moale, delicată. Nu de mână ci de pătura pufoasă care se îndârjise să se urce pe dovlecii mei și zău, că nu-i „încălzisem” eu înainte 🙂
ApreciazăApreciază
Curat talent!!! Am zis!!! :p
ApreciazăApreciază
Curat, Danielule :)Te aștept!
ApreciazăApreciază
hmmm , cam exista talent in fructele astea 😀
ApreciazăApreciază
Hmmm, erau fructele frumoase… 😉
ApreciazăApreciază
si mana , ochiul cu talent 😀
ApreciazăApreciază
Mulțumesc! Hai, că tocmai ce dezvolt și niște mere în obraji 🙂
ApreciazăApreciază
cred ca-i de la ger 😆
ApreciazăApreciază
Nah, sunt timidă! 🙂
ApreciazăApreciază
…. dar te tratezi ? 😀
ApreciazăApreciază
Mă mai gândesc!
ApreciazăApreciază
Nu se poate asa ceva , Daniela ne omoara cu prajiturile , Tudor ne canta , tu ne desenezi ….Helppppp…… Claudia noi doua ce facem ???? Eu nu ma pricep la nimic
😦 Foarte frumos !!!!!!!!!!!!!!
ApreciazăApreciază
Hohooooo, aveți atâtea talente… Nu vă plângeți!Păi, eu din cauza asta v-am scos la iveală desenele mele că mă umiliserăți 🙂
ApreciazăApreciază
macar taci sa nu te auda cineva …chiar ai talent ..noi suntem vai de noi 😀
ApreciazăApreciază
șșșșșșt!!!!…vezi?…d-aia vă iubesc eu!!!!…că nu mă eclipsați!!!!:)))))))))))))
…tot nu vă cred!!!..ce, eu nu am ochi?..nu vă văd?..vă alintați, doar!:)
ApreciazăApreciază
da da , Claudia cu cate o bere si eu cu un pahar de vin 🙂
ApreciazăApreciază
…ăsta-i sportul ce îmi place!…trebe neapărat practicat în trei!:))))
ApreciazăApreciază
Apăi, cred că și eu sunt genială: nu de alta, dar eu chiar te bănuiam de păcate ascunse – intuiam că desenezi! :)) Serios acum, eram sigură că ești familiară cu pictura (și alte arte) – încă de la acele articole despre arhitectura Bucureștilor, pe care le-am apreciat – din păcate, DOAR în sinea mea, sorry! ; încă n-am apucat să comentez acolo (prea multe evenimente m-au năvălit imediat după!)…
Așa e de obicei: când cineva e bun la ceva, se dovedește că este bun și… pentru altele (sau: „alții”? Hm…:))
Bref (și, de data asta, fără nicio digresiune glumeață): eram sigură că blogul tău va evolua frumos, și… uite că așa se și întâmplă!
ApreciazăApreciază
…..ești genială! …m-ai „mirosit” deși n-am zis nimic pe nicăieri!!!!:)…așa e!…aveam, am ceva legătură cu artele…plastice, dramatice…dar le las să iasă singure, de capul lor și nealiniate!
…ce mă fac eu fără tine, draga mea?!!!…mereu vorbești frumos despre mine și mie îmi crește inima de plăcere…și crește, crește!!!
îți mulțumesc mult! :*
ApreciazăApreciază
…pentru că meriți.
…și asta mă bucură! 🙂
Altfel, nu fac decât să fiu sinceră – așa încât, plăcerea este a mea (cu atât mai mult cu cât… tocmai mi-a fost recunoscută, piblic, genialitatea!.. 🙂
ApreciazăApreciază
….ooo, da!…am recunoscut cu glas tare că ești genială!!!!…chiar o repet!
mulțumesc mult!:*
ApreciazăApreciază
Cam mișto așa 🙂
ApreciazăApreciază
zici????:))))
ApreciazăApreciază
Garantez, nu că zic :))
ApreciazăApreciază
hai, că te cred pe cuvânt!:)
ApreciazăApreciază
As spune ca reactia mea la „mazgalelile” tale vine prea târziu, daca n-as fi învățat mai deunazi ca, privita dintr-o anumită perspectiva, realitatea nu are nici trecut nici viitor, ci toate se petrec acum. Așadar, mai ai lucruri prin casa, care se cer eternizate? Intreb pt ca îmi place si felul cum îți porti cretele pe suprafetele fructiforme, atunci când nu te lași devorata de pofta autopersiflarii. Felicitatiuni!
ApreciazăApreciază
:)…deloc târziu, danielule!…aș spune chiar devreme – dacă ar conta în vreun fel!:)
…ce-i drept, am răscolit prin casă dupa ceva lucrușoare care se vroiau eterne dar prea puține m-au inspirat…am să caut acum prin șifonier să văd de găsesc vreo pălărie sau o mănușă… și dacă nu și nu…mă duc și la frigider…vreo bucată de lebăr sau vreo pereche îndrăgostită de cârnați tot găsesc eu…:)…cretele mele vor fi asezonate cu o gură de palincă inainte ca să nu ni se aplece…
…ma bucur că ai trecut pe la mine…data viitoare te voi aștepta cu un ceai ( din struguri!) și un fursec!…acum, m-ai luat pe nepregătite și eram în pijamale 🙂
ApreciazăApreciază
Drept să-ţi spun, nici eu n-am fost pregătit pentru o asemenea întâlnire, aşa că ţinuta vestimentară n-a jucat nici un rol. Dar dacă ţii neaparat la etichetă, poate că te înduri să arunci o privire pe profilul meu de pe FB unde am dat seamă despre expoziţia unui concetăţean de-al nostru la a cărui vernisaj, la Malmo, am fost mai deunăzi. Poate că îl şi cunoşti pe artist pentru că s-a călătorit o vreme prin Italia. Surpriză plăcută!
ApreciazăApreciază
unde pe profilul tău, danielule?…am fost pe-acolo și nu te-am găsit!:(…și mă îmbrăcasem așa de frumos să vin la întâlnirea asta!!! uof!
ApreciazăApreciază
Scrie numele meu, pur si simplu!
Ori foloseste levantin@hotmail.com
ApreciazăApreciază
fain aşa….sub aripa cărei zodii ai avut norocul să te naşti????
ApreciazăApreciază
:))))….leu!!!
mamăăăăă, ce mă alergi!!!!!:))))))))))))))
ApreciazăApreciază
Venisem și io, dup-un secol, cu nește legume, adică o roșie, un ardei gras-așa-și-așa, niscai usturoi… ce-am găsit pân pimniță, că mi-ai adus aminte, da-ntre timp a trecut și halouinu lor, și SântAndreiu nostru… trecu iarna, primăvara… Dar tot am vrut să-ți spun de-a dreptu că mi-au plăcut neștefructele tale. Săz dau lincucucucu? sau e selfpromoușăn? Dacă nu-mi iese bine cu lincu, strângi tu p-aici, dai c-o mătură după cojile astea de semne aiurea, resturile de ardei, vezi tu… Mulțam!
ApreciazăApreciază
Se pare că ne înțelegem bine, pe limba fructelor și-a legumelor noastre, Arhitectule! E mare lucru! Am crezut că doar peste mine dă dileala și talentu’-n zilele de post negru, numite halouin, ziua lu ‘ Valentin, etc…dar și peste tine dă la fel, de Sânziene:)
Glumesc! Mi-am aruncat doar un ochi pe lincucucucu numitul selfpromoușăn, deloc justificat, altminteri. Nu fac deloc curat p-acilea, că-mi placi prea tare. Las resturile, ca să mai trec cândva și să mai cimilesc nește firimituri de la tine!
Mă duc la tine să mă delectez cucucu!
ApreciazăApreciază
Sigur, Andrée-au-Thé, te-aștept la mine în emerologheionerie, ceaiul e fierbin-Thé.
Da, mă mai joc și eu cu creioanele și ce-mi mai pică-n mână și, uite, da, se nemerise de Sânziene, c-am și uitat, dar cu un an jumate înaintea neștefructelor tale.
Ia, că mi-ai făcut poftă: o mai fi ceva-n cămară?
ApreciazăApreciază
Ah, taci!!! Ce/ai în cămară?? Și mie mi-e poftă, dar nu-i timp!:(
Oricum, la tine nu e joacă…la mine e joacă!
M-ai prins…îmi place tare mult ceaiul!
ApreciazăApreciază
‘Geaba m-am înghesuit. Nimic remarcabil. În plus, așa este, nu prea e timp, uite cât a trecut de la ultimul desen. În ultima vreme, nu mai desenam decât în metrou. Am să mai aduc în galerie câteva desene din carnetul de buzunar. Și e tot joacă.
ApreciazăApreciază
Uoffff, așteptam cu sufletul la gură să aflu ce ai prin cămară!
Dar acum aștept joaca din carnetul de buzunar…oare de ce nu mai avem timp?
ApreciazăApreciază
E o păcăleală, Andrée. Timpul este. Noi ne-nnodăm altfel în ițele lui, de la o vreme; a noastră.
Dau mâine o raită prin piață, cum făceam odată, un obicei aflat de la un parizian: la spartul târgului, iei p-un bănuț câte-o legumă sau două, câteva fructe, chiar mai puțin arătoase, apoi le poți desena. Dacă apuc să fac asta, le pun-p-un taler și vedem noi!
Pentru joaca din carnetul de buzunar, uite, îți promit că-mi găsesc timp să înrămez și să urc în galeria din pod câteva schițe, dacă chiar vrei.
ApreciazăApreciază
Știu! Am crezut că doar mie mi se întâmplă. Mă înnod cam tare, de la o vreme a mea, în ițele timpului…
Bună idee…să-ți fie talerul plin. Poate am să dau și eu o raită prin piață, cine știe?:)
Da, da, daaaaa….vreau!!! Îmi doresc mult să-ți găsești timp și să aduci în galerie joaca-ți frumoasă!
ApreciazăApreciază
Bine, dacă ajung prin piață, pun ceva fructe în talerul meu și un bilet în talerul tău. Dacă-ți nemeresc și ție neștefructe-n plasă, aruncă-le ca pe zaruri sau așază-le cu tâlc, dar, mai apoi, desenează-le! Iar carnetul meu de buzunar își va urca din file, în curând, în galeria din pod.
ApreciazăApreciază
Ai ajuns prin piață? Eu nu! 😦
ApreciazăApreciază
P.S. Nu cred că ți-am spus astăzi ”La mulți ani”!
ApreciazăApreciază
Mulțumesc frumos!!
ApreciazăApreciază