• (A)casă
  • Cumulonimbus Vitae
  • Fragmente
  • 1 Design per no(to)day
  • Schite, crochiuri şi naturi moarte

Cu capul în nori

Cu capul în nori

Arhive etichetă: vacanță

Răzlețe

28 Miercuri aug. 2013

Posted by Andreotti in EU, Fara noima!, Fotografie, VIATA

≈ 71 comentarii

Etichete

corfu, vacanță

Am lipsit cam mult din peisajul acesta, e drept! Toată luna iulie am muncit-o de mi-a ieșit pe nări, apoi am fost plecată în vacanță pentru două săptămâni și de când m-am întors, mi-am reluat mult prea frumosul job! Încă e sezon plin de evenimente pentru mine, așa că-s cocoșată de nunți, botezuri și alte cumetrii. Arrrghhh!

workaholicStau și mă întreb: de ce naibii trebuie să muncești un an întreg pentru doar două săptămâni de vacanță și acelea întrerupte de alte diverse? Știu, mi-ați spune că nu-s fată de nabab, că nu cresc bani în pom, că poate nu-s cu omu’/pomu’ care trebuie, că poate dacă joc la Loto, etc. dar nu mă mulțumesc cu astfel de răspunsuri. Oama din mine și-o mai face și cu mâna ei. Cât mă vezi, ai zice că-s workaholic, dar zău!- nu-s deloc, doar că nu am încotro! Bine, îmi place să fiu tot timpul ocupată și să nu trândăvesc dar parcă nici chiar așa! Mi-ar trebui un buton de on/off că eu când mă pornesc, nu mă mai opresc!

Am un prieten care spune mereu: „Oamenii deștepți trăiesc acolo unde ne facem noi vacanțele.” Atunci, zic și eu…de ce să nu trăiesc și să muncesc în locuri unde vacanța pare perpetuă, prin prisma locului, a climei calde și a fluxului de turiști (ăsta să nu fie chiar foarte mare)? Ăăăă…și musai la o mare ar putea să fie! Mediterana e perfectă pentru mine! Chiar nu am pretenții mari, jur!

Mda, cum spuneam, am lipsit cu temei. Despre vacanță nu povestesc prea mult. Am fost plecată în același loc ca anul trecut doar că într-o formulă ceva mai extinsă. Am fost șase oameni și toți șase demenți. A fost o vacanță foarte activă în care nu am stat locului o clipă, în care am văzut foarte multe lucruri noi, în ciuda faptului că insula o mai văzusem – se pare că încă mai are locuri minunate de descoperit – am vizitat, am făcut plajă, am jucat volei, badminton, am alergat, am mers cu hidrobicicleta, cu bărcuța, am făcut scufundări, am explorat peșteri, am înotat cât pentru un an dar mai ales ne-am distrat și am râs cum nu-mi amintesc s-o fi făcut-o de foarte multă vreme. În felul acesta m-am întors chiar ceva mai obosită decât plecasem și o săptămână, după ce am revenit la birou, nu am fost bună de nimic. Am fost văzduh, fără să mă pot concentra la ceva. Clienții pe care îi tot amânasem dăduseră deja buzna peste mine, eu nu și nu! Vacanță, dom’le, în continuare – plecat cu patru ore mai devreme de la birou, ieșit la terase, berică, muzică, distracție, plimbări și mai ales, tot timpul, cu prietenii lângă! Hotărât zen!

Dacă imagini cu Corfu găsiți pe oriunde pe net, inclusiv la mine, din postarea de anul trecut, ei, bine… fotografii cu 6 nebuni ca noi, nu veți găsi! Iaca:

Corfu (4)
Corfu (5)
Corfu (2)
Corfu (17)
Corfu (3)
Corfu (1)
Corfu (7)
Corfu (8)
Corfu (20)
Corfu (19)
Corfu (18)
Corfu (11)
Corfu (12)
Corfu (16)
Corfu (9)
Corfu (15)
Corfu (14)
Corfu (6)
Corfu (13)
Corfu (10)

Așadar, m-am întors! Îmi pare bine și sper că vă găsesc sănătoși și voinici!

39.624984 19.922346

Partajează asta:

  • Facebook
  • Twitter
  • Mai mult
  • LinkedIn
  • Reddit
  • Email
  • Tumblr
  • Pinterest

Apreciază:

Apreciere Încarc...

Imagine

Flash back de vacanță

18 Sâmbătă aug. 2012

Etichete

corfu, vacanță

Nu am vrut să scriu despre vacanță. Nu știu de ce o fac. Probabil să mi-o amintesc. M-am întors de o săptămână și după deja prea multă muncă și treburi strânse în lipsă, am uitat când a fost, cum a fost, iar relaxarea s-a risipit într-o secundă.

Niciodată nu știu exact când pot pleca, drept urmare vacanțele mele nu sunt planificate. Îmi convine așa pentru că oricum sunt o aventuroasă de felul meu și îmi plac lucrurile puse la cale din scurt, neorganizate, opusul a ceea ce mi se întâmplă în viața de zi cu zi. Așa a fost și acum. Într-o dimineață m-am trezit și am zis că vreau să mergem în Lefkada, Grecia; aveam în față o săptămână lejeră și am fi putut pleca nestresați de servici. Zis și făcut. Împreună cu un cuplu de prieteni, la fel de zăluzi ca și noi, ne-am pus să căutăm detalii despre locul ales. Insulă, plaje frumoase dar pentru cei ce practică sporturi de apă. Golfuri paradis pentru surferi, windsurfing, etc. Acum, noi suntem „paltonari” bătrâni de fel, ne plac în general toate sporturile dar doar să le privim! Așadar, în câteva ore, am schimbat destinația. Am ales Insula Corfu (sau Kerkira, pe numele ei grecesc) și ca să nu pierdem timp am intrat pe booking.com și am rezervat, fără lungi dezabateri, un hotel. Eu l-am ales și mă mândresc că am găsit un mic paradis la un preț nesimțit de ieftin! Un apartament duplex, cu bucătărie și tot ce-i trebuie, pentru patru persoane – 480 euro / 6 nopți. Să mori, nu alta!

În aceeași zi, pe la ora nouă seara, ne-am urcat deja în mașină. 13 ore de mers deloc întins, o Bulgarie dezolantă pe noapte, apoi feribot încă 1 oră și jumătate. Hotelul se afla în Sidari, în nordul insulei, la 35 km de port.

Nu știu despre ce să vă vorbesc mai întâi. Nu vreau să vă desenez o hartă a insulei, e disponibilă pe internet. Ghiduri, de asemenea.  Vă spun în linii mari (nici nu știu dacă vă interesează măcar) cu ce am rămas și în tărtăcuță și în suflețel.

O insulă mare, foarte rurală (primii locuitori ai ei au fost fermieri), cu sate mici încântătoare, arhaice, cu plaje multe, cu o Mare Ionică evident albastră & verde, clară, cu golfuri mici, cu un oraș vechi (Corfu Old Town) absolut fabulos, cu străduțe mici pietruite, magazine semi-luxoase dar infinit mai multe cele cu suveniruri și produse tradiționale, cu două fortărețe (una veche, una ceva mai nouă) de unde ai o priveliște deasupra orașului, mărginit de marea ireală la culoare. O insulă cu un mix cultural aparte. O insulă stăpânită cândva de către romani, apoi de bizantini, apoi intrată pe mâna venețienilor (influența se vede cu ochiul liber), apoi de francezi, de britanici și înapoiată grecilor de drept abia în 1864. Însă, niciodată, insulei nu i-a fost alterat semnificativ caracterul specific grecesc.

În proporție de 30% insula este părăsită de către localnici. Case frumoase dar părăginite și abandonate sau construcții noi începute și neterminate, evident din cauza instabilității financiare. Contrar așteptărilor, imaginea acestor case părăsite nu știrbește cu nimic frumusețea insulei ci, dimpotrivă, o subliniază! Situația grea a Greciei se simte peste tot dar ei fac față cu aceeași ospitalitate, amabilitate, veselie și cu zâmbete frumos bronzate –  toate sinonime cu inconștiența! Dar d-asta îi iubesc eu pe greci – știu să trăiască frumos și armonios indiferent de situație.

Hotelul. Andromeda Corfu, pe numele lui. Ei, aici lucrurile devin spectaculoase! O afacere de familie cu un proprietar amețitor pe nume Vasilis, zis Billy. Care Billy, de orientare clară cu bușon „pe partea dreaptă” declarată, este unul dintre cei mai frumoși oameni pe care i-am întâlnit de mulți ani încoace. Între noi doi a fost dragoste la prima vedere. Nu chicotiți că nu în sensul acela, că nu aveam cu cine! El a simțit, ca și mine de altfel, din prima clipă, că parcă ne cunoaștem de-o viață. Ne-a plimbat prin toată insula, ne-a dus în taverne, în cluburi, ba mai mult, ne-a oprit încă o noapte, for free, peste programul nostru alocat vacanței – doar de dragul nostru! Și noi am acceptat, de dragul lui. Billy este un om viu, deștept, vesel, extrem de șarmant și l-aș fi luat cu mine acasă dacă aș fi putut! Am mai avut parte și de un barman vesel care ne-a răsfățat zi de zi, seară de seară, cu sute de shot-uri & cocktail-uri, barman pe nume Florin aka Mario – român din Timișoara.

Mi-a rămas în inimă un loc aparte cu cel mai frumos apus de soare pe care zilele mele l-au trăit vreodată. Logass Beach sau Sunset Beach este o plajă lungă și îngustă, la poalele unor stânci imense, extrem de abrupte. Motiv pentru care până la ora 12-13 soarele nu mătură deloc plaja. După această oră locul începe să se anime și se aglomerează de-a dreptul spre seară când soarele apune în mare. Mie îmi vine să plâng pur și simplu în fața unei imagini frumoase. Câteodată frumosul mă face să plâng. Și da, am lăcrimat ușor și nevăzut încărcată toată de acel apus.

Palaiokastritsa – un loc cu 3 golfuri scobite între stânci pline de peșteri, este un alt colțișor de rai. Puteai să închiriezi barcă sau hidrobicicletă și să explorezi toate peșterile. N-am făcut-o de lene. Eh, vârsta! De fapt, am preferat să explorăm insula, drept pentru care nici timp pentru plajă n-am alocat prea mult.

Korission Lake – un deșert cu dune de nisip întinse într-o insulă verde. Să mor, mi-am zis! Am nimerit la miezul zilei, la minunata oră 14, cu 40 de grade în aer și probabil vreo 80 de grade la sol. După primii 20 de pași prin nisip am simțit cum mi se topesc sandalele și cum încep să mor ușor dar sigur. Aidoma călătorului singur în deșert, mi-am imaginat-o pe Fata Morgana arătându-mi holograma unei oaze. Calea spre mașină fu găsită rapid. Și astfel, toți cei 4 temerari, ne-am deschis un nou capitol în cartea prostiei. Un deșert la ora 2, în plină vară, la 40 de grade, nu-i pentru oricine! E doar pentru cei aleși.

Canal D’Amour – un loc pe care doar grecii l-ar fi putut exploata turistic vorbind! O crevasă lungă, croită de apă între niște stânci nisipoase albe, cu niște formațiuni destul de bizare. Atât! Frumos în poze dar greu de ajuns în crevasă. Se coboară/urcă ajutat de sfori!Se spune că dacă ajungi acolo și înoți alături de cel iubit sunteți sortiți pentru totdeauna! Pfff, legende!

În rest, am luat-o cu mașina pe toate drumurile posibile. Drumuri de-a lungul coastelor, drumuri prin mijlocul insulei, sat după sat, puțină plajă, piscină noaptea, mâncat bine de toate, băut și mai bine de toate. Suveniruri pentru cei dragi, plimbări seara, taverne cu muzică grecească, oameni, locuri, poze peste tot, relaxare totală, emoții frumoase, dans, împachetat la loc, poze cu staff-ul hotelului, promisiuni, îmbrățișări calde și o lacrimă pentru Billy pentru că m-am atașat de el, de locul lui, de o insulă frumoasă și caldă!

Această prezentare necesită JavaScript.

39.611839 19.830605

Partajează asta:

  • Facebook
  • Twitter
  • Mai mult
  • LinkedIn
  • Reddit
  • Email
  • Tumblr
  • Pinterest

Apreciază:

Apreciere Încarc...

Publicat de Andreotti | Filed under EU, Fotografie, VIATA

≈ 118 comentarii

Dezambiguizarea nu e skill-ul meu

„Stând în gândurile mele,
mă asum așa cum sunt:
ațintindu-mă spre stele,
cu genunchiul pe pamânt!”

...poem dăruit de Tiberiu Orășanu!

Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

Alătură-te celorlalți 934 de abonați.

Nori recenţi

  • Sistemul circulator întortocheat al primăverii
  • De Moș
  • Odă unui mugur gras
  • Alcovul albastru
  • În care descopăr că o întâmplare cu un măr este doar o poveste cu final trist. Uneori.
  • Aici, de obicei, se pune titlu
  • De dor
  • Thomás de TorIKEAmada
  • Zugzwang*
  • Când s-a făcut și n-am știut ne-vară?
  • Cu spleen-ul la remaiat
  • Vin ca să am de unde să plec
  • Habar nu am ce titlu
  • În tranzit
  • MetaMorfoză

Nori arhivaţi

NORI ADUNAŢI

  • 1 Design per day (17)
  • ARTĂ (30)
  • Case vechi (4)
  • COLECȚIE (4)
  • Concerte (4)
  • crochiuri şi naturi moarte (5)
  • De ce… (6)
  • erotism (5)
  • EU (65)
  • Fara noima! (34)
  • Filme (4)
  • Fotografie (23)
  • Fragmente (70)
  • iubiri (18)
  • Maxime (13)
  • Muzică (37)
  • Obsesii (36)
  • Poezie (21)
  • Schite (5)
  • Schite, crochiuri şi naturi moarte (11)
  • SINESTEZII (4)
  • VIATA (77)

Blogroll

  • Abisuri
  • Adrian
  • Al Doilea Genunchi Al Lumii
  • Alexandru Dan
  • Almanahe
  • Anca Slowaholic
  • Argentina Gribincea
  • Arhitectul
  • Beausergent's Blog
  • Biblio Deva
  • Blog DAgatha
  • Bursucel
  • Cartea Milenei
  • Cârciumarul Dan
  • Cella
  • CiGriArg
  • Ciupico
  • Colțul cu muzică
  • ComiCultural
  • Cristiana Uzuna
  • Cristina Ott
  • Dan Alexe
  • Dan St. Andrei
  • Deea Dulce
  • Dex
  • Domnul Bob
  • Domnul Echt
  • Domnul P.
  • Dorin Bofan
  • Dr. Stoica
  • Echtilitati
  • Fata de fragi
  • Florin Ivan
  • Gabriela
  • Genunchiul Lumii
  • Ghinda mea!
  • Ghurhu
  • Insemnari din subterana
  • Irealia
  • Kenza
  • Kovak
  • La Fee Blanche
  • Lebede și scuturi
  • Little Corner
  • Loc de dat cu capul
  • Melancolisme Nocturne
  • Melanie's Crossroad
  • Nimburucul
  • NoNo
  • Nuclearrr
  • Ora 25
  • Ovi & New York
  • Papornița cu suflet
  • Pascal Nour
  • Pieces
  • PSI
  • Ragnar
  • Ratzone
  • Renata Carageani
  • Scorpiuța
  • Smiling Miss
  • Soseta cu povești
  • Stefan Radof
  • Tiberiu Orasanu
  • Trufe & Aguride
  • Tudor
  • Ubiquus
  • Ultimul unicorn
  • Vreau ultimul loc
  • Vulturești

„Toute idée claire est une idée morte” – Antonin Artaud

Dezambiguizarea nu e skill-ul meu

NORI ÎMPRĂŞTIAŢI

amintiri arhitectura arhitectură organică art nouveau BICICLETE book art books bruce munro cafeneaua apei & vântului Camil Petrescu candelabre Carolina Fontoura Alzaga CASE case vechi ciudată colecție complemente circumstantiale concert COPACI corfu cărți dali dans dom din bambus dor de mine dragoste erotism eu eu sunt Federico Uribe field of light FLUTURI grădină luminoasă Guy Laramee gând din cuvânt ignoranta iluzii inceputuri Infinitul instalaţie de artă ironie isaac salazar iubire iubiri fericite Javier Senosiain lao tzu lene MAREA maxime minciuna muzică nichita stănescu pamflet pierdere POEZIE PĂPĂDII Randi Parkhurst Regina Ramseier rene magritte Richard Galliano schițe scoică short film simbrie Sue Blakwell suprarealism TAGORE TANGO TIMP toamna UMBRELE vacanță viata viață zi

Blog Stats

  • 101.296 hits

Pagini

  • Cumulonimbus Vitae
  • Jurnal de păreri, gânduri şi frici!
februarie 2023
L M M J V S D
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728  
« mai    

Cuvintele goale sunt ca norii ce trec fără să lase ploaie

Top click-uri

  • Niciunul

How to stay above all troubles

…If more clouds come

Cele mai bune articole și pagini

  • Perfecțiunea

Creează gratuit un site web sau un blog la WordPress.com. Tema: Chateau de Ignacio Ricci.

Confidențialitate și cookie-uri: acest site folosește cookie-uri. Dacă continui să folosești acest site web, ești de acord cu utilizarea lor.
Pentru a afla mai multe, inclusiv cum să controlezi cookie-urile, uită-te aici: Politică cookie-uri
  • Urmărește Urmăresc
    • Cu capul în nori
    • Alătură-te altor 934 de urmăritori
    • Ai deja un cont WordPress.com? Autentifică-te acum.
    • Cu capul în nori
    • Personalizare
    • Urmărește Urmăresc
    • Înregistrare
    • Autentificare
    • Raportează acest conținut
    • Vezi site-ul în Cititor
    • Administrează abonamente
    • Restrânge această bară
 

Încarc comentariile...
 

    %d blogeri au apreciat: