Jurnal de păreri, gânduri şi frici!

Păi, uite, să zicem că e un soi de jurnal.
Aşa îl vreau şi deocamdată îl vreau DOAR pentru mine.

Vreau să îmi pun în ordine puţinele gânduri pe care le mai am între 758 de hârtii învârtite la birou, între cele 274 de e-mailuri, între cele 2453 de telefoane şi cele 62 de întâlniri de peste zi. Aş mai avea timp de-o omletă pe seară, poate o maşină de spălat până la culcare. E mult, e puţin? Nu ştiu, dar cred ca îmi rămân vreo 10 gânduri DOAR ale mele! Şi p-astea vreau să mi le ordonez aşa cum pot, cum ştiu sau cum poate nu mai ştiu să o fac! Nu zic, timp aş mai avea şi pentru mine, doar că p-ăsta îl gestionez foarte prost şi îmi reproşez în fiecare zi lucrul ăsta!

Vreau un jurnal ca pe vremuri. Din păcate, am înlocuit stiloul cu tastatura şi/sau cu stylus-pen-ul telefonului. Uit să scriu pe o coală de hartie. Mi-e dor să scriu cu stiloul ca la şcoală. Mi-e dor să mâzgălesc cu creionul pe orice foaie, caiet, agendă care îmi pică în mână – inimioare, steluţe, schiţe şi portrete sau simple dicteuri! Acesta, să zicem că e un jurnal „modern” şi dacă va rămâne doar al meu, nu-i bai! Măcar pe ăsta nu-l dosesc sub haine în şifonier şi chiar dacă îl citeşte cineva, măcar nu mă simt „violată”!

Cele 10 gânduri rămase de peste zi nu sunt  neapărat gânduri filozofice. Poate că mă apuc să caut răspunsuri la întrebări pe care mi le pun de-o veşnicie sau poate nu. Pot avea nostalgii blegoase, doruri, pot să-mi strig în gura mare fricile fără să mă tem de judecata altora, pot avea oareşce probleme de principii şi morală cu mine, cu unii, cu alţii, pot fi rea sau blândă, să-mi fac autocritică veninoasă cât cuprinde. DAR măcar nu sunt gânduri ascunse, căutate în mod voit şi îmbrăcate în haine de mătase, că nu le vând! Sunt gânduri, păreri, idei de om normal – cu bune şi rele, liber la minte şi sănătos la trup. Vreau să-mi fac liste cu cărţi de citit sau filme de văzut. Poate să postez o fotografie, o melodie, o ştire, o culoare, o poezie, un miros, ceva care m-a inspirat, ceva care poate că mă defineşte sau cu care m-am identificat/empatizat, ceva care m-a impresionat sau care mi-a transmis o emoție în momentul în care am văzut, citit sau ascultat şi pe care n-aş vrea să le uit vreodată! Le aşez aici pe toate, cumva de-a valma, dar ce contează! Aşa stau şi gândurile în capul meu!

Cam asta ar fi. Mă bucur că sunt doar eu cu mine!

Doamne, ce bine că ecourile gândurilor mele nu mi le aude nimeni!

 Sau poate că da!