A trecut fix un an, o lună și douăzeci și două zile de când nu am mai publicat nimic nou aici, exceptând o vagă repostare a unui articol mai vechi dar, ăsta din urmă, fu scurt ca un strănut, așa că nu se pune.
Cum vă spuneam, au trecut 418 de zile pline cu nimicuri, 10.032 de ore din care jumătate le-oi fi dormit, 601.920 de minute din care vreun sfert le-am pedalat și privit în gol și 36.115.200 de secunde din care nu-mi aduc aminte nimic dar tot ce știu, aproape cu certitudinea prostului, este că toate au ticăit scurt, tic-tac/tic-tac înspre înapoi. De-a-ndoaselea. Ați spune că ar fi imposibil așa ceva, ar fi ca întoarcerea-n movilă a bobului de nisip din zidiri. Dar uite că se poate, o simplă matematică și niciun algoritm înțelept înspre-nainte. Doar o scurtă statistică dureroasă, ca aia a accidentelor rutiere de pe DN1, provocate de polei, într-un an. Derapaje. Neadaptarea vitezei la condițiile de trafic. Ațipirea la volan… Nah, am ațipit și eu vreo 418 de zile, într-o manieră ușor exagerată, deloc regretabilă.
Nici măcar mie însămi nu-mi mai este dor de mine, darămite vouă, nicio tresărire, nicio licărire. Desigur, am făcut câte ceva frumos sau bun despre care o să vă povestesc, poate, pe rând. Ceva proiecte personale, niște lansări de cărți de și cu oameni dragi, câteva concerte, au fost câte puțin din toate dar, în foaierul inimii, au rămas prea multe uși și sute de ferestre opace. Apoi, s-a mai întâmplat câte-o moarte, au venit valuri de imense tristețuri, căderi, nelămuriri, răzvrătiri și doruri. Despre acestea nu am să vă povestesc. Sunt inerente, urâte și imuabile – ca facturile.
Eh, nu vă mai obosesc. Sunt istovită eu destul. Le aveți și voi pe-ale voastre. Nu știu cât de bine o duceți sau cât de împliniți sunteți, așa că iaca, eu nu v-am spus nicio noutate. Postarea asta e doar un oftat sau un mic semn de viață sau, poate, doar un alt nerv de primăvară cu un pas înspre vară – înainte adică, ce să vezi?!! Pânâ una, alta, m-a strâns zidirea…
Altfel, eu sunt tot un drac cu mov pătat și în vene revărsat, tot plouat prin capilare, înnodat, congestionat, prin venule alergat, scurs molatec spre artere cu gând clar de-sfâșiere, din enzime respirat și profund energizat.
Tot cu vase multe, lungi sau scurte, dilatate/contractate, când rotunde, când pătrate, ba fumate, ba gripate. Și nebune.
Voi?
Cristian Lisandru a spus:
Bine ai revenit! ☺
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Andreotti a spus:
Bine te-am regăsit 😉
ApreciazăApreciat de 1 persoană
krantz a spus:
Şi noi la fel. Numa că exact pe dos.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Andreotti a spus:
Asta ca să fiți tot de-a-ndoaselea, dar de-a-ndoaselea mea, nu altfel! De făcut în ciudă, aha 😉
ApreciazăApreciază
Drugwash a spus:
Of, Andruşkă…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Andreotti a spus:
Of, Dragoș 🙂
Hug back 😉
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Poteci de dor a spus:
Bine ai revenit!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Andreotti a spus:
Mulțumesc și bine te-am regăsit, Potecuță!
ApreciazăApreciază
ultimulunicorn a spus:
tu esti o gura de aer proaspat. tot frumoasa! 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Andreotti a spus:
Eh, zici așa tu, Unicoarno, că mă mai vezi pe dincolo și știi că trăiesc… Tot frumoasă te regăsesc și pe tine aici 😉
ApreciazăApreciază
Renata Carageani a spus:
Ba greșești, domniță! Eu am clickuit mereu pe la norii matale. Și bine ai făcut că ai dat un laic la cea mai nasoală întâmplare pe care am povestit-o pe blog, ca să știu că ai revenit.
Pupăciuni nenumărate!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Andreotti a spus:
Eh, mai greșesc și eu pe ici, pe colo, mnoh! Dar cu mici excepții așa să știi 😉
M-am nimerit azi-noapte la tine, întinsă am venit… mi-era dor de scrisul tău și chiar de fu tristă întâmplarea, felul în care o povestești tu e unic și băi, nene, tot hazos.
Te iubesc.
ApreciazăApreciază
Renata Carageani a spus:
Așișderea și la fel. Că e ceva de dincolo de nori, între noi.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Andreotti a spus:
E cosmic, Renato, e explicabil… am tras amandouă același loz la loteria cosmică a sufletului.
ApreciazăApreciază
racoltapetru6 a spus:
Să fie într-un ceas bun și cu gândul de a te exprima mai des! 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Andreotti a spus:
Să fie, Petrule, și aia, și aia 🙂 Cuvântul ăsta „des” trebuie să mi-l aduc mai aproape, cel puțin la scris și desenat. Greu dar nu imposibil.
ApreciazăApreciază
fosile a spus:
Noi, tot aici.
Bine ai revenit!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Andreotti a spus:
Bine că-mi sunteți tot pe-aici și bine că vă regăsesc sănătoși. Mulțumescu-ți tare!
ApreciazăApreciază
Oana a spus:
Eu ți-am purtat ceva vreme noru-n plete. Până când a picurat ploaie și…ai scris! 🙂
Bine-ai revenit, Andre! Hai, mai scrie-te…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Andreotti a spus:
Știu, Oană, că mi te-ai jucat cu bățul prin gard, „dincolo”, doar-doar mai scriu și eu ceva pe blog. Mi-a luat mult, așa e. Dar nici acum nu sunt sigură ce-i cu mine pe-aici și ce vreau. Sunt epuizată nu doar fizic, ci în multe privințe… Mă gândeam acum câteva zile, că sunt stoarsă de tot ceea ce inseamnă idei, gânduri și timp. De creativitate și imaginație, ca stare, inutil să-ți mai spun. Sunt albă ca o coală de hârtie. Trag nădejde la vremuri mai bune deși, cât privesc în zare, nimic la orizont 🙂
Eh, bucuroasă le-oi duce eu pe toate 😉
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Oana a spus:
Păi…eu nu știu de ce ești așa și ce s-a-ntâmplat…și nici nu-ntreb. Doar trimit un gând bun, cocoloșit și-nvelit în sufletu-mi, ca să-ți fie un pic mai bine. Și să scrii. Ori să fii. Ori cum vrei tu, dar bine să îți fie…
Mi-a fost drag să te recitesc… dincolo, adică pe FB (nu?), te-am mai văzut din când în când, cu un jazz la purtător. Tot blând muzicală ai rămas…
ApreciazăApreciază
Andreotti a spus:
De întâmplat s-au întâmplat multe, când să fi fost altfel vreodată? Dincolo de toate ororile cotidiene cu care ne confruntăm toți, se mai adaugă altele și altele și altele…Probleme de sănătate ale mamei, birou, alergătură, evenimente, am șantier în casă de vreo două luni și tot așa. Cel mai trist și mai greu de dus mi-a fost moartea prietenei mele din copilărie, la 38 de ani, răpusă de cancer în doar o lună. Dar îți continui viața, așa cum poți, așa cum știi, neavând încotro, dar încercând să ți-o faci mai bună.
Da, dincolo însemna Facebook, și-acolo destul de rar în ultima vreme… mai o fotografie cu un nor, mai o răzvrătire „gramaticală”, mai un jazz – barca mea și colacul de salvare – singurul care mă ține la suprafață, mai blândă, sau nu :))
ApreciazăApreciază
Oana a spus:
Îmi pare tare rău să aud acestea, Andre! Tare rău. Și atunci nu-mi rămâne decât să reînnoiesc și să-nmulțesc gândul cel bun: să fii cât mai bine și să se rezolve toate cele ce sunt de rezolvat. Și să-ți fie inima armonioasă…
Cu drag!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Andreotti a spus:
Mulțumesc mult, Oană! Face bine…
ApreciazăApreciază
adelinailiescu a spus:
Cand esti cu capul in nori , ce zidire sa se (te) stranga? Doar cerul e limita, parca asa se spune, nu?
Buna re-venire!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Andreotti a spus:
Tu ai dreptate, Adelină, dar de mai bine de vreo 365 de zile, am coborât cu picioarele pe pământ și-nfiptă am rămas. Aici e buba… că am prins rădăcini grave și nu mă mai pot sălta-ntre norii mei. Pământul mi-a fost zidirea.
Houston, Houston, we have a problem 🙂
Bună re-găsire 😉
ApreciazăApreciat de 1 persoană
noradamian a spus:
Bine ai revenit, Andreotti! Era timpul 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Andreotti a spus:
Mulțumesc, Nora! Timpuri și timpuri. Eu doar sper să fi fost timpul să… 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
ovi a spus:
imi era dor de cuvintele tale… de tine…
eu… cu trairile zilnice… pline… cu sentimentul ca ma grabesc spre undeva… unde nu stiu daca imi doresc sa ajung… dar zoresc spre acolo…
trepidant aici… cu dor de vacanta…
primavara care isi face de cap cu mult verde… sanatos… inspirant… plimbari in parc…
evident… intre timp mai merg si la servici… dar cui ii pasa de asta???
bun venit… revenit… si mai ales… sa ramai…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Andreotti a spus:
Mulțumesc, Ovi! Încerc să rămân.
Mă bucur să te știu bine și, mai ales, cu o stare „zen”, liniștită și liniștitoare… E mare lucru că reușești să te păstrezi optimist, plimbăreț și inspirat.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
ovi a spus:
daca incerci… tu si reusesti… pentru ca asa esti tu… si imi place sa reusesti…
cum este primavara in capitala??? sau deja a venit vara???
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Andreotti a spus:
Eh, primăvară capricioasă și fudulă, ca o fată mare 🙂 Ploi multe, torențiale chiar, cu temperaturi la extreme… ba foarte cald, ba foarte frig! 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
succesulpe a spus:
Ia mai lasa-te cu laudele astea, ca si noi am procedat asisdelea. Ce mare branza? 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Andreotti a spus:
Minunat, Mr. G! Succesul după laude se află 😉 Mică brânza, așa-i, ai dreptate!
ApreciazăApreciază
gheorgica a spus:
Nu iti urez bine ai revenit pentru ca ai fost tot timpul in inima mea. In ce priveste ticaitul in sens invers este adevarat si nu ceva ciudat. Inainte si inapoi exista doar pe uscat. Dupa ce ai scos capul putin prin nori sensul nu are sens. Daca tot trebuie facut ceva,sa urez O primavara frumoasa!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Andreotti a spus:
Și mie mi-a fost dor de tine, Gheorgică!
Mulțumesc de urare și mulțumesc și pentru că-mi înțelegi sensul invers. E bine că nu-s nebună. Sau… suntem nebuni amândoi? 🙂
ApreciazăApreciază
gheorgica a spus:
Daca suntem amandoi :). inseamna ca prin generalizare devenim sanatosi.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Andreotti a spus:
Eu nu vreau să fiu sănătoasă… adică, nu la cap, nu în sensul ăla de normală 🙂 Îmi place să fiu nebună 😛
ApreciazăApreciază
Oana Radu a spus:
Draga mea ma crezi sau nu , eu m-am gandit la tine in acest rastimp, bine ai revenit. PS si eu am avut o perioada de pauza.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Andreotti a spus:
Mulțumesc, Oana!
Știu, îmi amintesc că ai avut și tu perioada ta de dispariție și te tot așteptam să revii. Ai apărut apoi, răzleț, după care m-a cărăbănit eu 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Oana Radu a spus:
te pup draga mea
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Andreotti a spus:
Și eu :*
ApreciazăApreciază
ecoarta a spus:
Bine ai revenit!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Andreotti a spus:
Mulțumesc, draga mea! Bine te-am regăsit!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cristian a spus:
Nu m-am gândit deloc la tine. De ce ? Uite numa´ așe, de-a dracu´ ce-i pielea pe mine. Glumesc. Ti pup, Andree.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Andreotti a spus:
Ei, fix d-aia nu te cred! Că ești ca mine… Cu pielea a dracu’ dar numai din vorbe. Aș paria pe cât vrei tu că ești unul dintre cei… maxim 4-5 oameni care s-au gândit la mine 😉
Reciproca-i valabilă că doar ne-asemănăm.
ApreciazăApreciază
Studio Galati a spus:
Asteptam ”nori” noi . Eu te citesc cu interes. 🙂
ApreciazăApreciază
Andreotti a spus:
Or să vină….Poate nu nori noi, poate tot vechi, norii sunt nori, își pot permite :))
Mulțumesc!
ApreciazăApreciază
Drugwash a spus:
Uite ce se întîmplă cînd lipseşti prelung, tăcut: lipsim şi noi din memorie, sărim zilele precum şotronul şi anii sar şi ei pe nevăzute. Ieri a mai sărit unul şi noi – nu ne-ar fi ruşine! – nici nu ne-am adus aminte. Sau poate doar nu aici. Remediez uşor tardiv neiertata-mi scăpare:
LA MULŢI ANI, ANDRUŞKA! Să fii sănătoasă, să fii iubită, să fii fericită şi, în general, SĂ FII!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Andreotti a spus:
Dragule drag, eram sigură că tu o să-ți aminteşti şi-ți mulțumesc mult, Dragoş! Îți întorc urările şi te îmbrățişez cu drag! Face bine la suflet, aşa să ştii 😉
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Drugwash a spus:
Săru’ mîna, Sufleţel! Şi să ştii că ne e taaaaaaaaare dor de tine!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Andreotti a spus:
Şi mie îmi este dor de voi toți. Nu ştiu de ce nu-mi mai găsesc locul şi rostul pe aici… nu am nici cea mai vagă idee ce-aş putea să mai scriu. Sunt secată, aşa simt. Trebuie să mi se umple albia :)))
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Drugwash a spus:
Te înţeleg perfect, simţim la fel, oarece motive ne-ar putea fi comune. Dar nu ne putem lecui de dor oricît ar vrea atît logica cît şi subconştientul să ne ţină departe unii de alţii. Şi poate că nici nu e vorba de scris, ci doar de… prezenţă, de simţirea pură a acelui suflet undeva aproape. La naiba, parc-am fi atomi în plin proces de fisiune, cînd noi ne dorim de fapt fuziune!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Andreotti a spus:
Eh, într-un fel mă bucur că ştii şi că (mă) înțelegi. În alt fel, mă întristez că
ApreciazăApreciază
Andreotti a spus:
Că… şi a plecat neterminat… că nu putem ramâne atât cât ne dorim, aproape, unii de alții. Eu sper in vremuri mai liniştite şi mai creative. Acum sunt doar epuizată şi istovită.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Drugwash a spus:
Eu am renunţat de mult să sper în mai bine şi se pare că Universul ţine morţiş să-mi dovedească că am dreptate. Aş fi preferat ca ultima dovadă să vină mult, mult mai tîrziu, dar niciodată n-a fost după mine – de ce-ar fi fost acum? Şi iată-mă, mort pe dinăuntru, umblînd fără rost, făcînd umbră pămîntului degeaba.
Oricît ai crede că e de rău, ridică-te şi trăieşte cu adevărat, fiindcă va fi şi mai rău de atît.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
arhitectul a spus:
Acolo e o desfrunză, nu-i așa?
(chiar dacă scriu numai despre imagini, citesc și cuvintele; mai cu gloduri, dar le citesc; în plus, presa asta de cuvinte nu mai presează cuvintele mele, văd – după ce că scriu rar, scriu în aer și în apă, adică în nori, amestecul imponderabil de aer și apă)
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Andreotti a spus:
Acolo ar fi trebuit să fie o desfrunză, așa e. Dar nu a fost să fie… (eu nu mai reușesc să scriu nici despre imagini, nici în aer, nici în apă și nici cuvinte nu mai apuc să citesc, nicicum, nici cu gloduri, nici cu ofuri. Doar nori, atât mai știu și cunosc. Acolo mi-e bine.)
ApreciazăApreciază
arhitectul a spus:
Probabil că așa se explică; până nu trece câte-un nor, nu te vede omul și cum a fost mai mult senin în vara asta…
Deși nici asta nu e cine știe ce explicație – sau simplă poveste, că nu ar fi ceva de explicat. Mă gândeam că nici norii nu sunt niște ”lucruri” atât de cert definite (lucruri din cele care cuprind ființele, știu, e o manieră puțin dură de a vorbi despre ființe, dar nemții, cum îi știi, uneori o acceptă); bineînțeles, ai să-mi spui, norii sunt pufoși; fuzzy, aș fi tentat să spun, iar în fuzzy sets theory – sau, pe înțelesul nostru, puffy sets theory – ”lucrurile” (inclusiv ființele) nu sunt chiar atât de clar definite, binar aproape (”aici este sau nu este acest lucru”). Norul este diafanie densă, aer și apă concentrate până când ajungi să le vezi pe ele însele, aerul și apa, nu imaginile pe care îndeobște le vezi doar pentru că există aerul sau apa dintre tine și ele, atât de concentrate în nori încât nu doar îi vezi, norii, dar poți chiar pune mâna pe ei să îi mângâi, să le simți contururile pufoase – cunoscutul puffy fluffy edge effect – ba chiar să te așezi liniștit pe câte unul și să călătorești cu el, așa, fără pânze, fără catarge, pirat al aer-apei prin spațiu-timp.
Noroc că norii au și niște mici, albe – alb pe alb, uneori, doar uneori – și pufoase cutii poștale.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Andreotti a spus:
E deja octombrie, e vremea norilor, a ploilor, a aerului umed și a călătoriilor prin spațiu-timp. Am să(-mi) revin pe nori călare. Sau, cel puțin, așa trag eu nădejde 🙂
ApreciazăApreciază
adrianaiorga a spus:
Te-am regasit acum la Dan pe blog si ma bucur tare, iti dau subscribe aici si abia astept sa citesc din urma 🙂 Cand eram pe fb intram din cand in cand pe pagina ta si respiram aer curat. Te felicit pentru puterea de a te deschide si de a scrie.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Andreotti a spus:
Mulțumesc, Adriana.
Mă bucur că m-ai găsit și aici. Acum, că spui, „eram pe fb”, îmi dau seama că nu te-am mai văzut acolo. Bine, nu-i de mirare, nici pe Facebook nu mai stau de-o vreme, cum nici aici nu m-am mai grăbit… Vremuri și vremuri. Sper să revin pe blog, ăsta chiar îmi lipsește.
Tu chiar te pui pe citit din urmă? 🙂 Mă măgulește tare, mulțumesc 😉
ApreciazăApreciază
Drugwash a spus:
La Mulţi Ani, inimioară! ❤ 🙂
Mi-e dor de tine mai mult decît sînt dispus să recunosc.
Îţi doresc tot binele din lume!
ApreciazăApreciază
Andreotti a spus:
Mulțumesc frumos, Dragoș! Mă bucur mult că ești singurul care se gândește la mine aici 😉
Te îmbrățișez cu drag mult! :*
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cosmisian a spus:
Gandindu-ma la Nichita, m-a dus gandul si la Necuvintele tale. La cele nescrise…
ApreciazăApreciază
Andreotti a spus:
Ce frumos! Mulțumesc 😉
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cosmisian a spus:
Si ce frumos ar fi sa mai scrii si aici, ce frumos!
ApreciazăApreciază
Andreotti a spus:
Just, dar frumos ar fi pentru mine s-o mai fac. Poate, apoi, și pentru alții…
ApreciazăApreciază
Cosmisian a spus:
Nu am vrut sa insist. Sorry!
ApreciazăApreciază
Andreotti a spus:
Culmea e că-mi face plăcere să insiști 🙂
ApreciazăApreciază
Cosmisian a spus:
Ce imi spui tu mie, ca eu as avea acel succes? Dorit de prea multii tai admiratori… Eu am atat de multe in cap cand vine vorba de tine – sectiuni dedicate cladirilor, Catalpei, si, cu precadere sinesteziilor pe care atat de mult le admir la tine.
Iti propun ceva. Sa iti faci candva timp sa recitesti doar sinesteziile. Vorbim dupa 🙂 :*
ApreciazăApreciază
Andreotti a spus:
Ești singurul care mai lasă câte un semn aici. Probabil că da, poate fi cu succes:)
Cred că nu aș (mai) putea re-reciti din ce am scris. Am recitit cândva, o dată, pe sărite, diverse lucruri pe care le-am scris și ăsta e unul din motivele pentru care m-am oprit din scris.
Are sens ce spun? 🙂
ApreciazăApreciază
Cosmisian a spus:
Are sens ce spui. Si eu mai recitesc (ce scriai tu). Scrisul este expresia ta, o poti face asa cum est tu azi. Fa-o pentru tine, pentru mine… Iar de pictat cred ca inca bei cafea, asa ca ai cu ce sa te expui la pozat 🙂 Stiu ca tu intelegi ce spun.
ApreciazăApreciază
Andreotti a spus:
Desigur că știu ce spui 😛 Dar nu scrisul mă reprezintă. Niciodată nu a făcut-o. Acum, cu atât mai puțin 🙂
Cafeaua e nelipsită. Ba incă o beau în cantități industriale dar… ce să vezi?! Nici o pensulă nu mi-a mai sărit în cană 😉
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Cosmisian a spus:
Scrisul este expresia ta, nu tu a lui, cam asta am vrut sa spun. Si, cred ca e la fel cu ce ai spus tu, ca nu scrisul te reprezinta. Dar, fara a presa cumva, o faci bine. Mie imi lipseste! Credeam ca pasiunile relaxeaza 🙂 Eu sunt cu ochii spre blog, cine stie, poate infloreste ceva, candva. O face natura primavara de primavara, poate o faci si tu curand!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
soricel5 a spus:
scrii frumos, elagant, cu rima si cu ritm. De ce nu scrii mai des? De ce te-ai lasat?
ApreciazăApreciază
Andreotti a spus:
Nu știu de ce m-am lăsat, șoricelule. Mai multe motive și parcă nici unul. A venit o perioadă peste mine în care simt că nu mai am ce spune lumii… cel puțin nu în gura mare.
Poate am să revin. Mereu îmi spun asta 😉
Mulțumesc pentru gând.
ApreciazăApreciază
Drugwash a spus:
La mulţi ani, Inimioară! ❤
Fie să ţi se îndeplinească visurile la vremea potrivită şi să fii sănătoasă ca să te poţi bucura pe deplin de ele!
Mi-e dor de tine…
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Andreotti a spus:
Mulțumesc mult, Dragoș! Aș fi jurat că mi-ai lăsat aici un gând, atât de convinsă eram 🙂
Îți mulțumesc și îți întorc urările împreună cu o îmbrățișare caldă și cu dor!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Drugwash a spus:
Deşi întristează, am învăţat să respect tăcerile „pe hîrtie”. Dar, o! cîte gînduri şi-au întins aripile spre tine în timp…
Să-mi fii bine, Inimioară. Săru’ mîna!
ApreciazăApreciază
Cosmisian a spus:
Mi-e dor de nor!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Andreotti a spus:
Și mie îmi este dor de el 😉
ApreciazăApreciază
Cosmisian a spus:
Suntem doi deja. Trebuie sa adunam? Fac petitie sa revii? Ai lasat un gol prea mare ca sa il trec cu vederea.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Andreotti a spus:
Stai să mi se umple și mie golul din mine și-apoi răgaz să găsesc să dau pe-afară.
Fără petiții, Cosminule, m-am săturat de câte petiții am semnat în ultima vreme și degeaba 🙂
ApreciazăApreciază
Cosmisian a spus:
Eu stau. Chiar refuz cu incapatanare sa cred ca aici s-a terminat totul. Astept…
ApreciazăApreciază
Andreotti a spus:
Nu am spus că s-a terminat cu totul… Voi reveni.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Cosmisian a spus:
Ma doare anticipatia. Si dorul de ‘andreotti’…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
sâmbure de mai a spus:
Și mie îmi este dor…de Andre și de a sa scriere…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Drugwash a spus:
Şi-au trecut patru ani de cînd. Şi am uitat, ca restul lumii şi eu… ori doar am rămas ultimul pe aici, tîrînd obstinat după mine amintirile unei alte vieţi, parcă… Un ‘la mulţi ani’ teribil de întîrziat care nici nu ştiu dacă mai are de unde-şi primi ecoul ori se pierde neştiut în neantul norilor imaginari…
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Andreotti a spus:
Probabil ca nu o sa-ti vina sa crezi dar a ajuns la mine, usor intarziat ecoul, dar a ajuns 🙂 Mi se pare incredibil ca tu continui sa-ti amintesti de mine si-ti multumesc pentru asta!! Sunt uimita si recunoascatoare. Iti multumesc tare frumos, Dragos! Iti intorc o imbratisare cu dor sperand, din tot sufletul, sa te gaseasca bine!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Drugwash a spus:
Dacă m-ai întreba ‘de ce’ n-aş şti să-ţi răspund. Doar… se întîmplă. Să fie din cauza balonului de gumă din avatar sau a desenelor în tuşă de cafea? Nu ştiu şi nu contează. Mă minunez şi eu că-mi mai aduc aminte. De orice sau de oricine.
Am citit invitaţia Adrianei – pe care o salut cu drag – însă din păcate am alunecat mult prea jos pentru a mă mai ridica măcar la înălţimea bordurii trotuarului care să mă ducă acolo. Rămîne gîndul bun, atît cît mai vrea memoria să mă ajute.
Să fiţi bine amîndouă. Huguleţ!
ApreciazăApreciază
Daisy _ a spus:
Scumpa mea, Dragos nu e singurul care nu te-a uitat. Suntem doi, cel putin.
Haideti la un eveniment dragut, o lansare, gasim noi.
Eu propun spre ex Bartolomey Bittmann pe 04 octombrie la sala Dalles, prin Eventim.
Va imbratisez pe toti, voi reciti postarea si comentariile, cred ca din cauza ca e toamna ne cam invaluie nostalgia…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Daisy _ a spus:
Eu nu am fb dar sunt pe mail.
Cu drag,
Adriana
ApreciazăApreciază
Andreotti a spus:
Ne gasim noi cumva, Adriana! 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Andreotti a spus:
Multumesc tare frumos, sunt si mai uimita acum! :))) Cu mare drag, de-o fi sa ne vedem, eu imi pun in calendar data de 4 octombrie :))
ApreciazăApreciat de 1 persoană