Etichete

Toleranța. Da, știu… subiect greu cu conotații complexe pentru unii. M-am izbit în ultima vreme de foarte multe situații dar mai ales m-am izbit de oameni, deși preferam ziduri! Dar astea-s vremurile.

Sunt un individ tolerant de fel. Întotdeauna am fost. Sunt tolerantă în sensul în care știu să respect și/sau accept diversitatea culturală, religioasă, a felurilor de exprimare, a condițiilor sociale, a tipologiilor umane, a liberelor alegeri individuale sau de grup. Sunt open mind cum se spune, resping absolutismul, resping dogmatismul, resping fariseismul, resping discriminările de orice fel. Sunt tolerantă din punct de vedere moral al societății, pentru așa zisa armonie în diversitate dar nu sunt tolerantă din ipocrizie, din ignoranță, din neasumarea responsabilităților sociale sau nu sunt tolerantă din slăbiciune.

DAR…

Nu tolerez câteva lucruri mari și ale naibii de lungi și late. Mă opresc la două. Nu tolerez: prostia și nesimțirea. De la astea dezvolt alergii și bube. Nu le pot înghiți nici cu-o tonă de lămâie!

Prostia – văzută în diferite forme și stadii. Este dureroasă indiferent de. Nimeni nu se naște deștept, dar nici prost. Nu există scuză pentru prostie. Ignoranța asumată este mai rea și e ca o boală virală! De asemenea, detest snobismul. O formă elevată a prostiei! Dacă mă doare ceva, mă doare că numărul celor care sunt în această situație crește exponențial. Ce este și mai grav… că nimănui nu pare să-i mai pese. Prostia repetată ia valoare de postulat și devine regulă.

Nesimțirea – multe forme și aici. Începând cu obrăznicia gratuită, tupeul, luatul de prost, făcut pe prostul, indiferența, lipsa voluntarismului, lenea. Nesimțirea funcționarilor, nesimțirea din trafic, nesimțirea prestatorilor de servicii pe banii și pe timpul tău. Nesimțirea la noi pare consfințită prin lege și devine o a doua natură!

Știu. Toleranța nu este o virtute. Este mai degrabă capacitatea de a: îndura, suporta, rezista, de fi răbdător, indulgent, etc. Toleranța se poate învăța. Se dobândește. În privința celor două maladii de mai sus, eu nu o pot învăța!

Nu că m-am răcorit, dar am vrut să zic! Și-am zis!

P.S. – Să nu mă luați cu: minciuna, violența (de care o fi ea: verbală, familială, animală, maltratare copii, terorism), criminali, hoți, etc… Nici pe acestea nu le tolerez neam, indiferent în virtutea cărei cauze/idei/boală sunt săvârșite.

Punct. Mă duc să levitez.

Anunțuri