Etichete

, , ,

Arta digitală și-a făcut rapid apariția într-un secol dominat de inovații tehnologice, intr-un secol al vitezei, al informațiilor multiple, al internetului și al spațiului virtual, în care ne mutăm existența și viețile, într-un ritm amețitor.

Arta digitală, așa cum ne-o arată sec wikipedia, este „denumirea pe care o poartă orice creație artistică care (cacofonie wikipediană!:) se manifestă, este creată exclusiv sau este modificată, prelucrată, printr-un proces computerizat”. Înclin să cred că este ceva mai mult de-atât. Recunosc că nu sunt mare fan al acestei forme de creație dar trebuie să văd mai mult decât îmi dictează mie inteligența sau perspectiva din care văd și simt eu arta. Depășindu-mi granița impusă artelor noi, contemporane, inovatoare, voi reuși să descopăr expresii inedite, valențe și posibilități de exprimare nelimitate. O artă în care realitatea poate fi oricând ficțiune și ficțiunea poate deveni realitate pură, este o artă care ne reflectă viitorul care ne bate deja la ușă. Să încercăm să ne obișnuim cu ea, zic!

Luăm un caz,

Adam Martinakis s-a născut în Luban, Polonia, în 1972. Din 1982 trăieşte şi lucrează în Atena, Grecia. Aici a urmat cursurile Facultății de Arhitectură, Arte Decorative şi Design Industrial. A început să exploreze arta digitală din 2000, iar din 2006 predă cursuri de grafică digitală în cadrul Fundației Eleno-Americane pentru Educație.

Iată câteva dintre lucrările sale:

Ce facem? Ne place? Mie, da! Culmea, deși este realizată pe calculator, în programe grafice specifice care devin unelte ca și pensulele în mâinile pictorului (și care aceleași unelte în mâinile altora n-ar însemna nimic), deși este o artă pe care nu o poți pipăi și mirosi după bunul plac (doar dacă nu o printezi), imaginile create pot transmite stări, emoții, idei, senzații, empatii. Sunt convinsă că implică multe ore de muncă, de chin poate, dar fără talent, imaginație, inspirație și viziune, lucruri esențiale unui artist, arta digitală nu și-ar fi făcut loc lângă celelalte arte.

 Arta digitală pare să trăiască, exprimă și respiră prin sute de mii de pixeli, dar totuși o face!

Anunțuri