Mărțișor din…lumea mea:)

Etichete

borcan cu zmeură, bufniță, ghiocei, martie, mărțișor, primăvară

Evident, tot la birou…evident că cine mă cunoaște știe că mi-am întins un cort aici și înnoptez de mama focului la muncă….o iubesc pe muncă de nu mai pot…se pare că ea mă iubește mai mult!!!!….Nu asta era important!

Mi se pare că a venit primăvara….calendarul o zice dar de pe geam nu se prea vede:) Norocul meu că văzui astăzi mărțișoare peste tot că altfel uitam de el….

Mi-am zis să vă ofer un mărțișor personalizat din lumea haotică a lui Andreotti! Desenai pe genunchi!:) – se vede doar! Din el alegeți doar ce vă place…..cine vrea borcanul cu zmeură:)?????….știți ce bun e????

Acum, FETELOR: Tudor, Un călător, Dan, Tibi,  Cristian, Ubiquus, Flavius, Androxa, Alex B.,  Dl. Bob, Alex, Bogdan, Vreau ultimul loc, Bucegi …vă doresc o primăvară frumoasă, caldă, plină de idei creative, flori, felicitări, inimioare, albinuțe, gărgărițe și tot ce vă mai doriți și voi!

BĂIEȚI: Claudia, Nexya, Le chat Noir:), Kupidonciq, Ionela, Ioni, Daniela, Cristiana, Smiling, Almanahe, Dagatha, Abisuri, Mădă, Rokssana, Schtiel,  Argentina, Gabriela, Gnowee, Mirunex, Lady, Luna, Ora, Dana, Emilia, La Fee …..e timpul să bem o bere, două, trei la…..terasă…că doar a venit primăvara!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! Yeyyyyyyy!!!!

P.S.- Siguuuur, am uitat pe cineva căruia să-i fi urat de unele, de altele…treaba asta cu link-ul la numele ficăruia, mi-a mâncat ficatul și mi-a scos douăj de fire albe în colțul din tâmpla dreaptă….Numai simplul fapt c-am stat să fac asta dovedește cât de mult VĂ IUBESC!....ha, astenie????!!!!

P.S. 2 – Tot pamflet…că, mde!…nu puteam altfel!!!! Lumea mea e lumea mea și se cheamă Urzica!!!!   Sper că nu vă supărați pe mine!;)

Haiku

Etichete

haiku, nichita

Haiku-ul este o formă de poezie specific japoneză.

Reguli: să aibă 17 silabe, repartizate pe 3 linii fiecare formată din 5, 7 şi 5 silabe.

Acesta trebuie să conţină obligatoriu kigo, adică un cuvânt care defineşte anotimpul în care a fost scris haiku-l…

Haiku-ul exprimă sentimente şi stări într-o formă concisă, redă un moment, o idee, la care trebuie apoi să meditezi. Masaoka Shiki, unul dintre cei care au pus bazele haiku-ului, definea acest stil de poezie ca “un instantaneu al realităţii“.

Nichita Stănescu:

“Dacă timpul ar avea frunze
ce toamnă!”

Vă jur că de când am citit-o nu-mi găsesc locul…m-a pălit în moalele capului și nu înțeleg… cum poți să cuprinzi atâtea în doar 7 cuvinte??? …eu am găsit aici un univers întreg… mi-a spart capul în 3.487 de colțuri și m-a durut!

Nu știu…mă simt aidoma unuia care ascultă Mozart în timp ce se uită la filme porno…îmi cer scuze pentru comparație dar pentru o profană ca mine între cele sfinte, nu găsesc comparație mai bună!

Revin cumva asupra postului…după ce am citit haiku-l lui Nichita, la birou fiind, mi-a venit în marker asta:)

Duminica din calendarul meu:)

Etichete

duminica, pictura, reproducere, tamara de lempicka

am avut parte de o duminică liniștită, chiar dacă la primele ore ale dimineții am muncit…eu muncesc în wkd mai abitir ca în cursul săptămânii, dar nu mă plâng….doar că nu înțeleg de ce Dumnezeu nu a creat lumea în week-end ca de luni încolo să se odihnească:)

citeam o carte a lui Pascal Bruckner și pentru că mai aveam foarte puțin să o termin și pentru că vroiam să trândăvesc în continuare în dulcele-mi stil clasic m-am apucat să desenez coperta cărții, o reproducere după tabloul Tamarei de Lempicka  -  „ Irene and her Sisters”

m-a încis rău, mi-a încis iar cretele, am zgâriat cu poftă cartonul și-așa subțire și desenat deja pe spate cu alte mâzgăleli, m-am curbat, m-am îndreptat, am pus lumină, am pus umbră, am îngroșat pe ici, am subțiat pe dincolo, am întins cu degetul acolo unde era intens, am pus buze închise/întredeschise, am pus roșu pe buze, am pus ochi închiși, am pus sâni și pântece, am pus carne…

apoi m-am liniștit și am băut încă o cafea!

mi-am amintit vorba lui Marin Preda: „ La o temperatură normală omul reproduce. Pentru a crea are nevoie de febră”.

m-am limitat la a reproduce un tablou al Tamarei de Lempicka….urăsc să fac reproduceri dar am fost singură aproape toată duminica, n-am fost deloc inspirată și nici febră n-am avut de unde:)…dacă aveam așa din senin sigur m-aș fi repezit la cutia cu paracetamol și nicidecum la cutia mea cu crete colorate:)

Nește fructe

Etichete

desen, fructe, pamflet, valentine day

Ei, da ! Puțini știu că desenez și eu ( adică nimeni!) dar zău, că nu e important! Important este că mai găsesc ceva timp să mâzgâlesc pe ici, pe colo…ce apuc, pe ce apuc!

De „egzemplu” azi….o zi măreață, o zi bifată cu inimioare, ursuleți de pluș, cu floricele, cu dantele, cu pupături multe pe gură ( pentru unii ) sau cu melci, scoici, draci, laci, maci, gândaci ( pentru alții ).

În spiritul acestei zile m-am manifestat atât cât am putut eu de artistic!

Așadar dă acest minunat halooouin al meu propun o natură moartă cu dovlecei mici și delicați, deloc colorați, încă vii și ne-smășuiți în capul nimănui sau în tava mamii mele!

…apoi, cretele mele colorate au zbârnâit în oranjadă și și-au frecat căpșorul fragil peste nește portocale mirate ca Sfântul Așteaptă, pe care eu îl îndrăgesc foarte tare și pe care îl sărbătoresc cu pioșenie aproape în fiecare zi – adică îi aduc ofrande sub formă de freșuri!

… apoi, într-o frenezie ieșită din comun de-a dreptul peste stângul, cretele mele s-au gălbejit brusc așternându-se peste nește lămâi, numa’  vreo 4 la număr pentru că am uitat să vă spun… mi s-a aplecat puțin de la atâta turtă dulce, bomboane Merci, inimioare Milka și de la ursulețul meu de pluș prins cu lăbuța în borcanul cu miere!

P.S. – Ca de obicei, pamfletez pe margini!…De fapt, vroiam să mă dau mare că știu și eu să desenez și pentru că trebuia să vă „egzplic” cumva ( dacă nu se înțelege mâzgâlitura!) că ăia-s dovleci, că alea-s portocale și că alea-s lămâi – atât avui în casă, atât am putut să mă „manifestez”!

Hepi Haloouin!:))))